Traditii de Sfantul Gheorghe

by admin, aprilie 22, 2015

sfantul-gheorghe

Sfantul Gheorghe se sarbatoreste pe data de 23 aprilie. Un obicei care inca se implineste in aceasta zi este cel de a pune ramuri verzi (de obicei de salcie) la usile caselor, ale grajdurilor si in stalpii portilor. Multe traditii s-au pierdut, dar le veti regasi in acest articol.

Oamenii obisnuiau sa se bata cu urzici pentru a fi ageri, mai sanatosi, mai harnici si iuti tot anul, altii doar se urzicau tot in acest scop.
Cel care dormea in acesta zi avea sa fie somnoros tot anul.
Se credea ca fetele ajunse la varsta maritisului, in noaptea de dinaintea zilei de Sfantul Gheorghe, puteau sa-si vada ursitul intr-o cofa plina cu apa.
Oamenii se cantaresc de Sangeorz pentru a fi sprinteni tot anul si pentru a fi protejati de rele.
Barbatii nu aveau voie sa iasa din casa cu capul descoperit pentru a nu fi furati de strigoaie si transformati in caii lor.

De Sfantul Gheorghe se savarseau mai ales ritualuri ce stau sub semnul magicului si al iubirii.
In dimineata zilei de 23 aprilie, fetele mergeau in adancul padurii dupa matraguna si navalnic, plante pe care le puneau sub streasina pentru a atrage petitori bogati.
Tot atunci, flacaii cautau iarba fiarelor, o planta care le putea da puteri nemaiintalnite si care putea sfarma orice lacat si orice lant. Si ei se priveau intr-o cofa cu apa neinceputa, pe care o ascundeau, spunand numele celei ce o indrageau, in ajunul sarbatorii, intr-o dumbrava, intr-un loc stiut doar de ei. Daca la rasarit, cand se priveau in cofa, gaseau un fir de iarba, urmau sa se casatoreasca cu fata ce le era draga, iar daca in apa era o floare uscata sau vesteda, ei nu se casatoreau in acel an. De un tanar gasea pamant in cofa sa, el avea sa moara.

Femeile casatorite, savarseau si ele un ritual magic, pentru ca vacile sa dea lapte bun si mult adunau plante stiute de ele si le puneau in hrana acestor animale. Unsoarea oilor, un medicament preparat tot de ele din plante, era aplicat pe ugerul oilor pentru a fi aparate de boli pe parcursul verii.

Se faceau focuri vii in ograzi si in vatra satului peste care tinerii sareau pentru a se purifica.
Se mai spune ca in acea noapte oamenii trebuie sa stea in casa pentru ca ies sufletele strigoilor calare pe maturi si fac tot felul de rele.
Pentru ca strigoii sa nu ia mana vitelor se pun crengi de macin sau maracini la usile grajdurilor ca ei sa se intepe in ele.
Laptele oilor si al vitelor va fi putin daca ziua de Sfantul Gheorghe cade in zi de sarbatoare.
In unele zone ale tarii, pentru a fi fertile si purificate se stropesc fetele cu apa proaspata de fantana.
Cand Sfantul Gheorghe alearga in jurul pamantului cu calul sau vine primavara, inverzesc codrii si iarba.

Inceputul verii pastorale este marcat de aceasta sarbatoare. Aceasta este ziua in care sunt scoase oile si vitele la pasunat, si mai erau tocmiti oameni pentru muncile campului, pentru stana si padure (de unde si vorba auzita prin anumite parti: „Sf.Gheorghe tocmeste si Sf.Dumitru plateste!”).

La primul cantat al broastelor, Sfantul Gheorghe ia cheile de la Sfantul Dumitru si deschide portile naturii catre viata. Cei doi sunt strajeri ai timpului, primul sfant aduce primavara, iar celalalt aduce iarna.
In cele mai multe icoane, sfantul Gheorghe rapune un balaur cu sulita (ilustreaza curajul sau in lupta cu diavolul), aceasta reprezentare are la baza lupta lui cu balaurul ce ameninta o cetate din Libia.

Marele Mucenic Gheorghe a fost militar in armata imparatului Diocletian. Pentru ca si-a marturisit credinta in Iisus Hristos a fost aruncat in temnita, torturat si intr-un final a fost decapitat pe 23 aprilie, de unde si data la care il sarbatorim.

No Comments


Leave a Reply

Your email address will not be published Required fields are marked *

*

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>