Cula Greceanu

Cula Greceanu

by admin, martie 30, 2017

Majoritatea persoanelor au auzit de ceramica de Horezu, de marile târguri tradiționale care au loc la Horezu de-a lungul anului, de festivalul Cocoșul de Horezu, dar, cu siguranță, nu mulți dintre voi știu că în Horezu găsim două bijuterii arhitecturale. Nu departe de strada împânzită cu magazine de suveniruri, găsim un semn rutier care ne îndeamnă să mergem și să vizităm culele de la Măldărești: Cula Greceanu și Cula Duca.

Un indicator cu poze sau măcar niște povești frumoase despre aceste locuri nu găsim prin Horezu, așa că singurul motiv pentru care pornim la drum este curiozitatea. După ce parcurgem aproximativ 3 km, drum asfaltat și în condiții aproape excelente, ajungem în parcarea Complexului Muzeal Măldărești.

Cele două cule se află în apropiere una de cealaltă, dar prima care ne face cu ochiul este Cula Greceanu. Intrăm în curte pe o poartă mică și ajungem într-o pajiște mare, împrejmuită de copaci înalți, din care răsare falnică și impunătoare, cea mai veche culă din România.

Legenda spune că această culă a fost contruită de paharnicul Nan, în jurul anului 1516, cu scop de apărare împotriva celor care tânjeau la averea sa. După moartea paharnicului, Tudor Maldăr, fiul lui Nan și oștean în armata lui Mihai Viteazul, este capturat de atacatori și predat conducătorului tătar. Fiica tătarului se îndrăgostește de Tudor, și împreună se hotărăsc să fugă și să se refugieze pe moșia de la Măldărești.

Cula Greceanu primește acest nume după ce pitarul Gheorghe Greceanu se căsătorește cu Maria Maldăr, descendentă a familiei, și moștenesc moșia, dar și multe alte bunuri. Numele zonei nu este deloc întâmplător. Se spune ca oamenii din această zonă aveau foarte mulți bani, și, potrivit limbajului din această zonă, aceste persoane înstărite aveau maldăre de bani.

Accesul la primul etaj se face pe o scară interioară de lemn, iar prima cameră care ne este prezentată este camera in care sunt imortalizate portretele celor din familia Măldărescu. Pictura a fost realizată de Olga Greceanu în anul 1934, care, împreună cu soțul Nicolae, se hotărăsc să restaureze Cula Greceanu și să salveze astfel un monument ce risca să fie pierdut. Toate eforturile celor doi de a strânge obiecte de valoare și de aduce un plus de aer istoric acestei clădiri au fost năruite o dată cu instalarea regimului comunist. Ajunși la putere, comuniștii îi atribuie acestei clădiri un rol administrativ și toate obiectele istorice sunt scoase la vânzare.

Următoarea cameră pe care o vizităm este o încapăre luminoasă în care lumina pătrunde pe două ferestre cu ornamente de păun (blazonul familie Greceanu a fost un format dintr-un păun). Mobila din această cameră a aparținut familiei Greceanu și a fost realizată în stil brâncovenesc. Toată această imagine este completată de un tablou cu un copil în rochie. Aflăm acuma că în ziua botezului toți copilașii erau îmbrăcați in rochițe indiferent de sex, iar singura diferență era dată de culoarea rochiei – cel mai adesea la băieței se întâlnea culoarea albastră.

Turnul de apărare din Cula Greceanu era locul unde se retrăgeau copii și femeile în caz de atac. Ușa originală a acestei încăperi era dintr-o singură foaie, iar închiderea și blocarea ușilor și ferestrelor se făceau ajutorul unor obloane cu drug. Accesul în pod se făcea pe o gaură strâmtă, și se făcea cu ajutorul unei scări de frânghie. După ce urcau toate persoanele și se urcau proviziile, scara era trasă. Podul avea un sistem de alimentare cu apă prin zid ce avea o legătură cu fântâna din pivniță.

Ultimul dormitor este format dintr-un pat de două persoane cu o saltea de paie, un dulap pentru haine și câteva costume folosite la filmarea lungmetrajului “Aferim!” (costumele au fost donate de producătorii filmului). Pictura din această cameră îî ilustrează pe Constantin Măldărăscu și soția sa, ctitorii biserii vechi, în interiorul căreia se presupune că sunt îngropați cei doi. Masa din această cameră este o piesă unicat în țară având semnele zodiacale încrustate pe blat, iar pe lateral putem vedea cele 4 anotimpuri și stema Moldovei – locul unde a fost lucrată masa.

Clădirea și terenul aferent au fost retrocedate printr-o hotărâre judecătorească în anul 2007, iar de atunci accesul vizitatorilor se face datorită unui contract de închiriere pe care statul român l-a încheiat cu actualul proprietar.

Situată într-o zonă pitorească, Cula Greceanu este un loc perfect de relaxare alături de familie sau prieteni. Liniștea din zonă, cadrul natural și izul istoric sunt argumente suficiente pentru a vă determina să vizitați și să petreceți ceva timp aici. Dacă aveți vreodată drum prin Horezu, acest punct turistic nu trebuie sa lipsească din itinerariul dumneavoastră. Prețul de intrare în Cula Greceanu este unul modic, iar programul de funcționare este de marți până duminică.

1 Comment


Leave a Reply

Your email address will not be published Required fields are marked *

*

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>